Indiferent de industria în care activăm, articolele de pe blog sunt parte importantă din strategia de content marketing. Despre marketingul de conținut și despre importanța educației prin conținut am mai vorbit într-un articol anterior. Referindu-ne strict la scris, poate scrie oricine articole care să fie citite de sute de alte persoane?
Sigur că da, cu o precizare! Dacă citești aceste rânduri, înseamnă că poți să scrii. Însă cum faci ca articolele tale să fie clare, concise și convingătoare și să ajungă nu la sute, ci la mii de persoane?
Trăim în secolul informației și al vitezei. Sau mai bine zis, al vitezei informației. Vrem să aflăm cât mai repede, clar și precis care sunt soluțiile la problemele cu care ne confruntăm. Antreprenorii sunt cei care vin cu soluții la probleme (contra-cost, bineînțeles). Doar că aceste soluții, pentru a fi cumpărate, trebuie promovate.
Așa cum povesteam în articolul despre content marketing, cea mai eficientă metodă de diferențiere este conținutul. Iar cea mai la îndemână formă de conținut și de educare este blogul cu articolele lui interesante.
Dacă te afli la început de drum cu blogul tău și te străduiești din răsputeri să produci ceva de care să fii mândru, nu trebuie să te descurajezi. Nu e nevoie să te înscrii la cursuri de copywriting sau să te alături unei echipe de content marketing ca să devii un bun blogger. Poți să îți îmbunătățești abilitățile de scriere online – iar acest articol poate fi una dintre resursele tale.
Care sunt cele 8 trucuri esențiale pentru un conținut clar, concis și convingător?
Îndepărtarea surplusului
Cu cât eliminăm mai multe cuvinte ne-necesare din textul nostru, cu atât va fi mai ușor de înțeles. Conținutul concis este „sărac”, iar cititorii pot trece ușor prin el.
Să luăm ca exemplu această frază: „Deoarece aceste persoane au nevoie să înțeleagă de ce apar simptomele de anxietate și cum pot fi ele tratate, iar adesea primul loc în care caută răspunsuri la aceste întrebări este internetul, ne-am decis să creăm un mediu online în care să le punem la dispoziție informații precise, verificate și realmente utile pentru luarea în considerare a unui consult de specialitate și urmarea unui tratament.”
Ar putea fi reformulată mai pe scurt: „Am creat un mediu online pentru cei care caută soluții la problema anxietății. Aici vei găsi întotdeauna informații utile și precise.”
O frază, o idee
O propoziție clară, care este simplu de înțeles, acoperă o singură idee. Uneori, cei care scriu articole se concentrează prea mult pe a suna inteligent, decât pe a exprima informația într-un mod simplu. Acest lucru poate duce la fraze complexe, care vor deruta cititorul.
E bine să ne amintim că pe cititori nu îi impresionează priceperea noastră în ale scrisului. Ei vor doar să înțeleagă rapid care este soluția problemelor lor, iar propozițiile scurte pot satisface această nevoie.
Putem să ne folosim de aplicația Hemingway ca să evaluăm precis care sunt frazele prea lungi, sau cuvintele pentru care ar fi bine să găsim un sinonim.
Fraze în context
Dacă vrem să făurim o frază convingătoare, trebuie să ținem cont de propozițiile din jurul ei. Este de prisos să folosim același cuvânt, sau să acoperim idei asemănătoare, în două propoziții diferite. Ca să creăm o experiență stimulatoare cititorilor noștri, e bine să variem limbajul și să tăiem din informația care se repetă.
Variația lungimii frazelor și structura lor
La ce mă refer când spun ”mai multă varietate de lungime și structură”? La asta:
Oamenii tânjesc după varietate. Și așa cum frazele scurte, medii și lungi se completează unele pe altele, tot așa se completează frazele simple cu cele complexe.
Textul devine repetitiv și plictisitor când frazele au aceeași lungime și structură. Frazele diversificate fac textul să fie mult mai plăcut de citit.
Nu clișeelor
Ar fi un clișeu să încep acest paragraf cu un clișeu? Așa mă gândeam și eu. De aceea nu am făcut-o. Clișeele sug seva conținutului tău.
Unele fraze sau expresii sunt folosite atât de des, încât își pierd sensul. Există studii care arată că expresii precum „cine se trezește de dimineață, departe ajunge” sau cuvinte ca „pârghie” nici nu mai activează cortexul prefrontal, cel responsabil cu experimentarea emoțiilor. Sunt prea învechite ca să mai surprindă.
Cel mai bun mod de a testa clișeele este să ne întrebăm dacă am mai auzit expresia înainte. Dacă da, căutăm să exprimăm ideea într-un mod nou, proaspăt.
Apel la simțuri
Scriitorii buni reușesc să îi facă pe cititorii lor să experimenteze ceea ce scriu. Folosind detalii concrete, care fac apel la simțuri, ei reușesc să picteze imagini vii doar din cuvinte.
Ești sceptic? Ei bine, într-un studiu al Emory University din 2012, cercetătorii au monitorizat activitatea cerebrală a participanților atunci când citeau metafore care descriau textura. Metafore precum “Avea mâini de fier,” aprind cortexul senzorial care este responsabil cu perceperea texturii prin atingere. Când citeau o expresie ca „avea mâini puternice”, cortexul senzorial nu se activa.
“Fier” este un detaliu concret, care implică senzorialul. Și așează cititorii exact în scena pe care o descrie autorul. Metaforele și comparațiile ne ajută să vizualizăm mai clar, comparând o imagine abstractă cu una concretă.
Dacă cititorii noștri pot vedea, auzi, mirosi, simți sau gusta ideea, atunci vor rămâne agățați de conținutul nostru.
Ți-e greu să înțelegi ideea? Iată câteva exemple:
Vizual: „Greutatea unei stânci pe care o cari în spate de ani de zile se transformă în lumină albă vindecătoare, care se împrăștie în întreaga ta viață. Așa îți transformă viața această terapie.”
Senzorial: „Fulgi delicați de nea te ating și te răcoresc într-o zi caniculară. Așa se simte mătasea rochiei pe piele.”
Gust: „Transformă-ți scrisul monoton într-o îmbucătură cremoasă de ciocolată din care cititorii nu se mai pot sătura”.
Editare, editare, editare
Atunci când scriem un paragraf elegant, autorul din noi se blochează. Ne place atât de mult cum sună, încât nu suntem dispuși să renunțăm la el, chiar dacă nu se potrivește conținutului. În acest punct am putea încerca să forțăm nota, ca să îl păstrăm.
Paragrafele sau frazele care nu le îmbogățesc cunoștințele cititorilor, nu le aduc informație nouă, sau nu le trezesc interesul pentru următorul paragraf, sunt doar de prisos.
În loc să construim în jurul lor, mai bine ștergem și o luăm de la capăt. Întotdeauna va fi greu să abandonăm lucrurile care ne ies bine, dar dacă nu oferă valoare cititorilor, ar fi bine să le dăm drumul.
Pauză de la text
Ai recitit schița finală de atâtea ori, încât nu poți să mai determini dacă este o capodoperă sau doar un eseu eșuat din liceu? Dacă ai lucrat mult timp la el, ai ocazia să te convingi singur că un text prost sună foarte bine.
Înainte să publici articolul, ar fi bine să te detașezi un pic. Faptul că „uiți” pentru o perioadă de munca ta, te va ajuta să revii cu un ochi proaspăt asupra ei. Vei descoperi greșeli peste care ai sărit, sau noi oportunități de exprimare.
Eddie Shleyner, copywriter și content marketer la Workforce Software, respectă „Regula celor 12” atunci când scrie articole pentru blogul său. După ce a finalizat articolul, îl lasă deoparte timp de 12 ore. Apoi face ultima rundă de editare, unde întotdeauna găsește o greșeală, sau o modalitate mai bună de a exprima o idee.
Care dintre aceste „trucuri” ți se par utile? Scrie-ne un comentariu mai jos!